DevotionTime

Iov January 14, 2011

Filed under: Profiles — DevotionTime @ 12:03 am
Tags:

Copiii nu obosesc niciodată să întrebe „De ce?“. Totuşi, această întrebare ne produce un gust tot mai amar pe măsură ce ne maturizăm. Copiii pun întrebări despre toate, adulţii îşi pun întrebări despre suferinţă. Observăm că lumea pare să funcţioneze pe baza unei legi a cauzei şi efectului, şi totuşi există unele efecte la care nu putem găsi o cauză clară, şi unele cauze care nu duc la efectele scontate. Ne-am aştepta ca bogăţia şi familia lui Iov să-i ofere acestuia o viaţă foarte fericită şi, pentru o vreme, acest lucru se întâmplă, însă pierderea şi durerea pe care acesta le experimentează ne şochează. Primele două capitole ale povestirii sale reprezintă mai mult decât putem îndura. Pentru cei care întreabă repede „De ce?“ la cea mai mică nenorocire, credincioşia lui Iov pare incredibilă, însă chiar şi Iov a avut de învăţat ceva. Noi, la rândul nostru, putem învăţa împreună cu el.

Epoca „instantaneului“ în care trăim ne-a făcut să ne pierdem capacitatea de-a aştepta. Ne aşteptăm să învăţăm răbdarea imediat şi, în graba noastră, nu ne dăm seama de contradicţie. Dintre toate lucrurile pe care ni le dorim acum, în capul listei se află alinarea durerii. Dorim o vindecare instantanee începând de la banala durere de cap până la suferinţele sufleteşti sfâşietoare.
Deşi pentru unele suferinţe au fost găsite remedii, trăim încă într-o lume în care mulţi oameni suferă. Iov nu aştepta răspunsuri instantanee la durerea psihică şi fizică intensă de care a avut parte. Însă, ceea ce a învins în cele din urmă răbdarea lui Iov nu a fost suferinţa, ci mai degabă faptul că nu ştia de ce suferea.

Când Iov şi-a exprimat dezamăgirea, prietenii lui aveau deja răspunsurile pregătite. Ei credeau că legea cauzei şi efectului se aplica experienţelor tuturor oamenilor. Concepţia lor despre viaţă se rezuma doar la atât: lucrurile bune se întâmplă oamenilor buni şi lucrurile rele se întâmplă oamenilor răi. Datorită acesteia, ei credeau că rolul lor era să-l ajute pe Iov să recunoască  răul pe care l-a făcut şi care era cauza suferinţei sale.

De fapt, şi Iov privea viaţa aproape în acelaşi mod ca şi prietenii săi. Ceea ce nu putea înţelege era motivul pentru care suferea atât de mult, când era sigur că nu făcuse nici un lucru care să merite o astfel de pedeapsă. Elihu, ultimul dintre prietenii săi, i-a oferit o altă explicaţie pentru durere, afirmând că Dumnezeu ar fi putut-o îngădui ca un mijloc de purificare a lui Iov. Însă acest răspuns nu a fost suficient. Când i-a vorbit în cele din urmă lui Iov, Dumnezeu nu i-a oferit acestuia un răspuns. În schimb, l-a făcut pe Iov să înţeleagă că este mai bine să-l cunoască pe Dumnezeu decât să cunoască răspunsurile.

Deseori noi suferim consecinţele unor decizii şi acţiuni greşite. Faptul că Iov a fost gata să-şi recunoască greşelile şi să se pocăiască este un bun exemplu pentru noi. Uneori suferinţa ne modelează în aşa fel încât să putem sluji altora. Alteori, suferinţa este un atac din partea celui rău asupra vieţilor noastre. Iar în alte situaţii, nu ştim de ce suferim. În acele vremuri, suntem noi gata să ne încredem în Dumnezeu în pofida întrebărilor la care nu primim răspuns?

Trăsături pozitive şi realizări:

  • A fost un om al credinţei şi răbdării;
  • A fost cunoscut ca un om generos şi sensibil la nevoile altora;
  • A fost foarte bogat.

Slăbiciune şi greşeală:

  • A permis suferinţei să-l copleşească şi să-l determine să-I pună întrebări lui Dumnezeu.

Lecţii din viaţa lui:

  • Cunoaşterea lui Dumnezeu este de preferat cunoaşterii răspunsurilor;
  • Dumnezeu nu este arbitrar şi nici lipsit de grijă pentru copiii Săi;
  • Suferinţa nu este întotdeauna o pedeapsă.

Versete-cheie:
„Luaţi ca pildă de suferinţă şi de răbdare pe prorocii, care au vorbit în Numele Domnului. Iată, noi numim fericiţi pe cei ce au răbdat. Aţi auzit vorbindu-se despre răbdarea lui Iov, şi aţi văzut ce sfârşit i-a dat Domnul, şi cum Domnul este plin de milă şi de îndurare“ (Iacov 5:10, 11).

Povestea lui Iov este relatată în cartea lui Iov. De asemenea, este menţionat în Ezechiel 14:14, 20 şi Iacov 5:11.

Advertisements
 

Haman January 7, 2011

Filed under: Profiles — DevotionTime @ 11:48 am
Tags: , , , ,

Cei mai aroganţi oameni sunt adesea aceia care îşi apreciază valoarea de sine prin puterea sau influenţa pe care cred că o au asupra altora. Haman a fost un lider extrem de arogant. L-a recunoscut pe împărat ca şi superiorul lui, dar nu putea accepta pe altcineva ca fiind egal cu el. Când un bărbat, Mardoheu, a refuzat să i se plece în supunere faţă de el, Haman a vrut să-l omoare. El a fost consumat de ura împotriva lui Mardoheu şi, la rândul său, pentru tot poporul evreu. Dedicarea lui Mardoheu pentru Dumnezeu şi refuzul de a oferi omagiu vreunei persoane umane a schimbat religia egocentrică a lui Haman. Haman i-a văzut pe evrei ca o ameninţare la puterea sa şi a decis să-i omoare pe toţi.

Dumnezeu a pregătit prăbuşirea lui Haman şi protecţia pentru poporul Său cu mult timp înainte ca Haman să devină prim-ministru sub conducerea împăratului Ahaşveroş. Estera, o evreică, a devenit împărăteasă, şi rolul lui Mardoheu în demascarea unui complot de asasinare l-a făcut pe împărat îndatorat faţă de Mardoheu. Nu doar Haman a fost împiedicat de la uciderea lui Mardoheu, ci, de asemenea, el  a suferit umilinţa onorii sale publice. În câteva ore, Haman a murit pe spânzurătoarea pe care a construit-o ca să-l atârne pe Mardoheu şi planul său de a-i şterge pe toţi  evreii a fost zădănicit.  În contrast cu Estera, care a riscat totul pentru Dumnezeu şi a câştigat, Haman a riscat totul pentru un scop rău şi a piedut.

Prima noastră reacţie la istoria despre Haman este să zicem că el a primit ce a meritat. Dar Biblia ne determină să putem întrebări mai profunde: „Cât de mult din Haman este în mine?“ „Doresc să-i controlez pe ceilalţi?“ „Mă simt ameninţat când ceilalţi nu mă apreciază aşa cum mă gândesc eu că ar trebui?“ „Vreau răzbunare atunci când mândria mea este atacată?“ Mărturiseşte-i lui Dumnezeu aceste atitudini şi cere-i să le înlocuiască cu o atitudine iertătoare. Altfel, dreptatea lui Dumnezeu va rezolva problema.

Realizări:

  • A dobândit o mare putere, al doilea în conducere după împăratul Persiei, Ahaşveroş.

Slăbiciuni şi greşeli:

  • Dorinţa de a-i controla pe ceilalţi şi primirea onorii au fost cel mai mare scop;
  • A fost orbit de aroganţă şi importanţă de sine;
  • A plănuit să-l omoare pe Mardoheu şi a construit o spânzurătoare pentru el;
  • A orchestrat să măcelărească poporul lui Dumnezeu din tot imperiul.

Lecţii din viaţa lui:

  • Ura va fi pedepsită;
  • Dumnezeu are o trăsătură uimitoare de a da foc planurilor rele ale planificatorilor;
  • Mândria şi auto-importanţa vor fi pedepsite;
  • O sete nesătulă după putere şi prestigiu sunt auto-distrugătoare.

Statistici importante:

  • Unde: Susa, capitala Persiei;
  • Ocupaţia: prim-ministru;
  • Rudenii: soţie: Zereş;
  • Contemporani: Ahaşveroş, Mardoheu, Estera.

Verset-cheie:

„Şi Haman a văzut că Mardoheu nu-şi pleca genunchiul şi nu se închina înaintea lui, s-a umplut de mânie; dar a crezut prea puţin pentru el să pună mâna numai pe Mardoheu, căci i se spusese din ce popor era Mardoheu şi a voit să nimicească pe poporul lui Mardoheu, pe toţi iudeii care se aflau în toată împărăţia lui Ahaşveroş“ (Estera 3:5, 6).

Povestea lui Haman este spusă în cartea Estera.

 

Estera January 6, 2011

Filed under: Profiles — DevotionTime @ 11:44 am
Tags:

Noi preţuim siguranţa, chiar dacă ştim că siguranţa din această viaţă nu ne oferă nicio garanţie – posesiunile pot fi distruse, frumuseţea se pierde, relaţiile se pot rupe, moartea este inevitabilă. Deci, adevărata siguranţă trebuie găsită dincolo de această viaţă. Numai când siguranţa noastră se bazează pe Dumnezeu şi pe natura Sa neschimbătoare putem face faţă provocărilor pe care viaţa ni le va scoate în cale.

Frumuseţea şi caracterul Esterei au cucerit inima împăratului Ahaşveroş şi acesta a făcut-o împărăteasa sa. Totuşi, chiar în această poziţie privilegiată, ea îşi risca viaţa dacă încerca să intre în prezenţa împăratului fără a fi chemată. Deşi era împărăteasă, viaţa ei nu era în siguranţă, însă cu grijă şi curaj Estera a ales să-şi rişte viaţa mijlocind înaintea împăratului pentru poporul ei. Nu avea nicio garanţie că împăratul va fi dispus măcar s-o vadă, darămite să-i asculte cererea!

Ea şi-a întocmit planul cu multă grijă. Le-a cerut evreilor să postească şi să se roage împreună cu ea, înainte de-a se prezenta înaintea împăratului. Apoi, în ziua hotărâtă, ea s-a dus înaintea acestuia şi împăratul i-a cerut să se apropie şi să-i spună ce avea de spus. Însă, în loc să-şi prezinte direct cererea, ea l-a invitat pe împărat şi pe Haman la un ospăţ. Împăratul a fost destul de isteţ ca să-şi dea seama că ea avea ceva în minte, însă Estera a scos în evidenţă importanţa problemei insistând ca oaspeţii ei să participe la un al doilea ospăţ.

Între timp Dumnezeu lucra pe un alt plan. Într-o noapte, El l-a determinat pe Ahaşveroş să citească analele împărăţiei şi a descoperit că o dată Mardoheu îi salvase viaţa şi a poruncit imediat ca lui Mardoheu să-i fie aduse onoruri pentru acea faptă. În timpul celui de-al doilea ospăţ, Estera i-a spus împăratului despre complotul lui Haman împotriva evreilor, şi soarta lui Haman a fost pecetluită. Riscul Esterei a dovedit că Dumnezeu era sursa siguranţei ei.

Cât de mult din siguranţa ta se bazează pe posesiuni, poziţie sau reputaţie? Dumnezeu nu te-a pus în locul în care eşti pentru beneficiul tău personal, ci te-a pus acolo ca să-L slujeşti. La fel ca în cazul Esterei această slujire ar putea implica să-ţi pui în pericol siguranţa. Eşti gata să-L laşi pe Dumnezeu să fie siguranţa ta ultimă?

Puncte tari şi realizări:

  • Frumuseţea şi caracterul Esterei au cucerit inima împăratului Ahaşveroş;
  • A combinat curajul cu o planificare minuţioasă;
  • A fost gata să primească sfaturi şi să acţioneze;
  • A fost mai preocupată de alţii decât de propria-i siguranţă.

Lecţii din viaţa Esterei:

  • Deseori a-L sluji pe Dumnezeu înseamnă să ne riscăm propria siguranţă;
  • Dumnezeu are un scop pentru situaţiile în care ne pune;
  • Curajul, deşi vital deseori, nu înlocuieşte planificarea atentă.

Statistici importante:

  • Unde: imperiul persan;
  • Ocupaţia: soţia lui Ahaşveroş, împărăteasa Persiei;
  • Rudenii: verişor: Mardoheu; soţ: Ahaşveroş; tată: Abihail.

Verset-cheie:

„Du-te, strânge pe toţi iudeii care se află în Susa şi postiţi pentru mine, fără să mâncaţi, nici să beţi, trei zile, nici noaptea, nici ziua. Şi eu voi posti odată cu slujnicele mele; apoi voi intra la împărat, în ciuda legii; şi, dacă va fi să pier, voi peri“ (Estera 4:16).

Povestea Esterei este spusă în cartea Estera.

 

Mardoheu January 5, 2011

Filed under: Profiles — DevotionTime @ 8:12 pm
Tags:

Urmărind ultima împotrivire a Ierusalimului faţă de Nebucadneţar, familia lui Mardoheu a fost deportată în Babilon. El s-a născut probabil în Susa şi a moştenit o poziţie oficială împreună cu evreii captivi ce l-a ţinut aproape de palat chiar şi după ce babilonienii au fost cuceriţi de perşi. La un moment dat, când a auzit de planurile de asasinare ale împăratului Ahaşveroş, el a raportat complotul şi a salvat viaţa împăratului.

Viaţa lui Mardoheu a fost plină de schimbări ce le-au transformat în oportunităţi. Când unchiul şi mătuşa lui au murit, el a adoptat-o pe Estera, fiica lor şi tânăra sa verişoară, probabil din cauză că părinţii ei eu murit şi el se simţea responsabil pentru ea. Mai târziu, când ea a fost aleasă în haremul lui Ahaşveroş şi aleasă împărăteasă, Mardoheu a continuat să o sfătuiască. La scurt timp după acestea, el se afla într-un conflict cu proaspătul uns prim-ministru al lui Ahaşveroş, Haman. Deşi era dispus să-l slujească pe împărat, Mardoheu a refuzat să se închine reprezentatului împăratului. Haman s-a înfuriat pe Mardoheu. Aşa că a planificat moartea lui Mardoheu şi a tuturor evreilor. Planul său a devenit o lege a perşilor şi mezilor, şi aceasta spunea evreii erau osândiţi.

Dar Mardoheu, dispus să fie slujitorul lui Dumnezeu acolo unde era, a răspuns contactând-o pe Estera şi spunându-i că singurul motiv pentru care Dumnezeu i-a permis să fie împărăteasă s-ar putea să fie ca să-şi salveze poporul din această ameninţare. Dar, de asemenea, Dumnezeu l-a pus şi pe el în locul potrivit cu mulţi ani mai devreme. Dumnezeu s-a dezvăluit împăratului prin citirea arhivelor care altădată i-au salvat viaţa lui Mardoheu ruinând planul lui Haman de a-l spânzura pe spânzurătoare. Dumnezeu a ţesut o contra-strategie eficare împotriva căruia planul lui Haman nu a putut sta în picioare.

Mai târziu, Mardoheu a instaurat sărbătoarea evreilor numită Purim. El a avut carieră de slujire lungă pentru împărat în numele evreilor. În viaţa lui Mardoheu, Dumnezeu a unit atât caracter, cât şi circumstanţe ca să realizeze lucruri măreţe. El nu şi-a schimbat modul în care lucra. Dumnezeu foloseşte situaţiile cu care ai de a face în fiecare zi pentru a ţese un model de evlavia în caracterul tău. Ia o pauză şi cere-i lui Dumnezeu să te ajute să răspunzi corespunzător situaţiilor pe care le descoperi astăzi.

Puncte tari şi realizări:

  • a fost expus unui complot asasin împotriva împăratului;
  • i-a păsat atât de mult încât să o înfieze pe verişoara lui;
  • a refuzat să se plece înaintea oricui altcuiva cu excepţia lui Dumnezeu;
  • a luat locul lui Haman ca şi prim-ministru.

Lecţii din viaţa lui:

  • Oportunităţile pe care le avem sunt mai importante decât ceea ce ne dorim să avem;
  • Noi putem să credem că Dumnezeu ţese împreună evenimentele vieţii pentru ce este cel mai bine pentru noi, chiar dacă noi poate nu suntem capabili să vedem privirea de ansamblu;
  • Recompensele pentru a face bine sunt uneori întârziate, dar ele sunt garantate de Dumnezeu Însuşi.

Statistici importante:

  • Unde: Susa, una dintre capitalele importante din Persia;
  • Ocupaţia: oficial evreu care a devenit prim-minsitru sub domnia lui Ahaşveroş;
  • Rudenii: fiică adoptivă: Estera; tată: Iair;
  • Contemporani: Ahaşveroş, Haman.

Verset-cheie:

„Căci iudeul Mardoheu era cel dintâi după împăratul Ahaşveroş. El era cu vază între iudei şi iubit de mulţimea fraţilor săi, căci a căutat binele poporului său şi a vorbit pentru fericirea întregului său neam.“ (Estera 10:3)

Povestea lui Mardoheu este spusă în cartea Estera.