DevotionTime

Psalmul 43 March 22, 2011

43:3 Sion este un alt nume pentru Ierusalim. David a numit acest oraș capitala Israelului. Templul a fost zidit în Ierusalim pe un deal adesea numit muntele sfânt deoarece a fost locul unde oamenii Îl întâlneau pe Dumnezeu în închinare și rugăciune.

43:3, 4 Psalmistul Îi cere lui Dumnezeu să-și trimită lumina și adevărul ca să-l călăuzească la Templu unde Îl va întâlni pe Dumnezeu. Adevărul lui Dumnezeu (vezi 1 Ioan 2:27) oferă calea dreaptă pentru urmat și lumina lui Dumnezeu (vezi 1 Ioan 1:5) oferă viziunea clară pentru a urma această cale. Dacă te simți înconjurat de întuneric și incertitudine, urmează lumina și adevărul lui Dumnezeu care te va aduce înapoi la El.

Advertisements
 

Eclesiastul 3-4

3:1-8 Sincronizarea este importantă. Toate experiențele enumerate în aceste versete sunt specifice unui anumit timp. Secretul păcii cu Dumnezeu este să descoperi, să accepți și să apreciezi sincronizarea perfectă a lui Dumnezeu.

3:9-13 Abilitatea ta de a te bucura de munca ta depinde de o extindere mai largă peste atitudinea ta. Munca devine trudă atunci când pierzi sensul scopului lui Dumnezeu pentru tine. Ne putem bucura de munca noastră dacă (1) ne aducem aminte că Dumnezeu ne dă lucruri de făcut și El ne echipează pentru sarcini particulare (3:10), și (2) realizăm că roada efortului nostru este un cadou din partea Lui (3:13). Privește munca ta ca o modalitate de a-L sluji pe Dumnezeu.

3:11 Nu putem fi niciodată cu adevărat satisfăcuți cu plăcerile și aspirațiile lumești deoarece Dumnezeu ne-a creat în imaginea Sa și „a plantat eternitatea“ în noi. Acest lucru înseamnă că (1) noi avem o sete spirituală, (2) avem o valoare eternă, și (3) nimic ci doar Dumnezeul etern ne poate satisface cu adevărat.

3:12 Abilitatea de a savura viața este unul dintre cel mai excelent cadou din partea lui Dumnezeu pentru noi, deși putem abuza de el. Dumnezeu vrea să ne bucurăm de viață. Când avem perspectiva potrivită a lui Dumnezeu, descoperim că adevărata plăcere nu o găsim în ceea ce acumulă, ci în a savura orice avem ca și cadou din partea lui Dumnezeu.

3:17 Solomon se întreabă cum pot fi perfecte planurile lui Dumnezeu atunci când există așa de multă nedreptate și asuprire în lume (4:1). El trage concluzia că Dumnezeu nu ignoră nedreptatea, ci va avea grijă de ea la momentul Său potrivit (12:13, 14).

4:4-6 Unii oameni sunt leneși în timp ce alții sunt dependenți de muncă. Persoana leneșă, văzând inutilitatea eleganței pentru succes, își încrucișează mâinile și se rănesc pe ei înșiși și pe cei care depind de el. Persoana dependentă de muncă este condusă de invidie, lăcomie și o dorință constantă de a fi deasupra celorlalți. Ambele extreme sunt prostești și lipsite de responsabilitate. Antidotul pentru ambele este să lucrezi din greu, dar moderat. Ia-ți timp ca să te bucuri de celelalte cadouri oferite de Dumnezeu și realizează că Dumnezeu este cel care acordă sarcini și răsplătiri, nu noi.

4:9-12 Există avantaje în a coopera cu alții. Viața nu este creată pentru izolare, ci pentru companie; nu pentru singurătate, ci pentru intimitate. Unii oameni preferă izolarea deoarece ei simt că nu pot avea încredere în nimeni. Dar noi nu suntem aici pe pământ să ne slujim nouă, ci să-L slujim pe Dumnezeu și pe ceilalți. Nu te izola de ceilalți și sta singur. Caută compasiunea; fii membru al unei echipe.

4:13-16 Popoularitatea și prestigiul sunt scopuri slabe pentru munca unei vieți. Deși mulți le caută, ei sunt umbre fără substanță. Ei se pot schimba repede și sunt ușor de uitat.

 

Psalmul 42 March 21, 2011

Filed under: Dailies,Psalmi — DevotionTime @ 11:16 pm
Tags: , , , , , ,

42:1 Psalmii 42-49 sunt scriși de fiii lui Core. Core a fost un levit care a adus răzvrătirea împotriva lui Moise (Numeri 16:1-35). El a fost omorât, dar urmașii lui au rămas credincioși lui Dumnezeu și au continuat să-L slujească pe Dumnezeu în Templu. David a uns bărbații din neamul lui Core ca să slujească ca lideri ai corului (1 Cronici 6:31-38) și ei au continuat să fie muzicienii Templului pentru sute de ani (2 Cronici 20:18, 19).

42:1, 2 Așa cum viața unui cerb depinde de apă, viețile noastre depind de Dumnezeu. Acei care-L caută și care doresc fierbinte să-L înțeleagă găsesc viața care nu se sfârșește niciodată. Simțindu-se separat de Dumnezeu, acest psalmist nu s-a putut odihni până când relația lui cu Dumnezeu nu a fost restaurată deoarece el știa că viața lui depinde de aceasta.

42:4, 5 Scriitorul acestui psalm a fost descurajat deoarece el a fost exilat într-un loc departe de Ierusalim și nu se putea închina în Templu. Deoarece el își amintea de paradele vesele pe care le conducea la Templu în zilele de sărbătoare, el trebuia să fi fost un lider național sau un oficial la Templu. Pe perioada acestor sărbători oferite de Dumnezeu, națiunea își amintea tot ceea ce a făcut Dumnezeu pentru ei. Multe din aceste sărbători sunt explicate în Levitic 23.

42:6 Depresia este una dintre cele mai comune suferinți emoționale. Un antidot pentru depresie este să meditezi la mărturia bunătății lui Dumnezeu pentru poporul său. Acest lucru îți va abate mintea de la situația prezentă și va oferi speranță că se va îmbunătăți. Concentrează-ți gândurile pe abilitatea lui Dumnezeu de a te ajuta mai mult decât pe inabilitatea ta de a te ajute pe tine însuți. Când te simți depresiv, profită de acest psalm antidepresiv.

 

Eclesiastul 1-2

1:1-11 Solomon a avut un scop când a scris așa de sceptic și se pesimist. Aproape de sfârșitul vieții lui a privit înapoi la tot ce a făcut și majoritatea era inutil. O părere obișnuită a fost că doar oamenii buni prosperă și că doar cei răi suferă, dar că nu s-a adeverit adevărat în experiența lui. Solomon a scris această carte după ce a încercat totul și a dobândit multe, doar ca să afle că nimic departe de Dumnezeu nu l-a făcut fericit. El a vrut să-i avertizeze pe cititori cu privire la aceleași aspirații absurde. Dacă încercăm să găsim înțeles în realizările noastre mai degrabă decât în Dumnezeu, niciodată nu vom fi satisfăcuți și orice vom urmări va deveni plictisitor și obositor.

1:2 Împărăția lui Solomon, Israel, a fost în epoca de aur, dar Solomon a vrut ca oamenii lui să vadă că succesul și prosperitatea pot dispărea ca un vapor de abur într-o zi rece (Psalmul 103:14-16; Isaia 40:6-8; Iacov 4:14).

1:8-11 Mulți oameni se simt neliniștiți și nestisfăcuți. Ei se îngrijorează: (1) Dacă eu sunt în voia lui Dumnezeu, de ce sunt atât de nesatisfăcut? (2) Care este înțelesul vieții? (3) Când mă uit îanpoi la tot, voi fi mulțumit cu realizările mele? (4) De ce mă simt deziluzionat, însetat? (5) Ce voi deveni? Solomon ne testează credința, ne cheamă să găsim adevărul și însemnătatea finală în Dumnezu singuri. În timp ce arunci o privire la viața ta, așa cum a făcut Solomon, vei vedea cât de important este slujirea lui Dumnezeu mai presus de orice altă opțiune. Poate Dumnezeu îți cere să îți regândești scopurile și direcția în viață așa cum a făcut Solomon în Eclesiast.

1:16-18 Solomon subliniază două tipuri de înțelepciune în cartea Eclesiastului: (1) cunoștința, raționamentul și filosofia umană, și (2) înțelepciunea care vine de la Dumnezeu. În aceste versete Solomon vorbește despre cunoștința umană. Când cunoștința umană Îl ignoră pe Dumnezeu, doar evidențiază problemele noastre deoarece nu poate oferi răspunsuri care necesită o perspectivă și soluție eternă.

2:1 Solomon a ghidat cercetarea sa spre înțelesul vieții ca un experiment. El a început programe mărețe de lucrări publice, a cumpărat sclavi, a avut multe neveste și concubine, și-a concentrat mintea pe probleme complexe, a devenit extrem de bogat, a organizat grupuri muzicale și a susținut artele. Dar niciuna dintre acestea nu i-au dat satisfacția pe care o căuta. Noi trebuie să ne uităm dincolo de activitățile noastre la motivele pentru care le facem. Este căutarea de înțeles scopul tău în viață sau căutarea lui Dumnezeu care oferă înțeles?

2:11 Solomon a rezumat toate încercările lui de a găsi sensul vieții ca „goană după vânt“. Noi simțim cum trece vântul, dar nu-l putem prinde sau să-l păstrăm. În toate realizările noastre, chiar și cele mari, emoțiile noastre sunt doar temporare. Siguranța și valoarea de sine nu se găsesc în aceste realizări, ci dincolo de ele în dragostea lui Dumnezeu. Gândește-te la ceea ce consideri tu de valoare în viața ta – unde îți petreci timpul, energia și banii. Într-o zi vei privi înapoi și vei decide că acestea sunt „goană după vânt“.

2:16 Solomon a realizat că înțelepciunea singură nu poate garanta viața veșnică. Înțelepciunea, bogățiile și decența contează foarte puțin după moarte – și toți vor muri. Nu trebuie să ne construim viețile pe aspirații trecătoare, ci pe o fundația solidă a lui Dumnezeu, care este tot ceea ce avem nevoie cu adevărat. Aceasta este punctul de vedere al cărții Iov.

2:24-26 Ne recomandă Solomon că face din viață o petrecere mare și iresponsabilă? Nu, el ne încurajează să ne bucurăm de ceea ce facem acum și să savurăm viața deoarece vine din mâna lui Dumnezeu. Adevărata încântare în viață vine doar atunci când noi urmăm instrucțiunile lui Dumnezeu de trăire. Acei care știu cu adevărat cum să savureze viața sunt acei care iau viața de fiecare zi ca un dar din partea lui Dumnezeu, mulțumindu-I pentru ea și slujindu-i Lui.

 

Date generale – ECLESIASTUL

Filed under: Overviews — DevotionTime @ 8:29 pm

Scop: pentru a menaja generațiile viitoare cu privire la amărăciunea învățării din propria lor experiență că viața este lipsită de sens departe de Dumnezeu

Autor: Solomon, deși nu toate pasajele îl menționează pe nume

Destinatari: supușilor lui Solomon în particular, și tuturor oamenilor în general

Data scrierii: Probabil în jurul anului 935 î.Hr., târziu în timpul vieții lui Solomon

Cadru: Solomon privește înapoi în viața lui, mare parte în care a trăit departe de Dumnezeu

Verset-cheie: „Să ascultăm, deci, încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om“ (12:13).

 

Evrei 8 March 15, 2011

Filed under: Dailies,Evrei — DevotionTime @ 12:26 pm
Tags: , ,

8:4 Sub sistemul evreiesc vechi, preoţii erau aleşi doar din seminţia lui Levi şi jertfele erau oferite zilnic pe altar pentru iertare de păcate (vezi 7:12-14). Acest sistem nu ar fi putut să-i permită lui Isus să fie un preot deoarece El a fost din seminţia lui Iuda. Dar jertfa sa perfectă a pus capăt tuturor nevoilor pentru următorii preoti şi jertfe.

Folosirea timpului prezent pare să indice că această carte a fost scrisă înainte de 70 d.Hr. când Templul din Ierusalim a fost distrus, punând capăt jertfelor.

8:7-12 Acest pasaj citează Ieremia 31:31-34 şi compară noua înţelegere cu cea veche. Vechea înţelegere eralegământul legii dintre Dumnezeu şi Israel. Noua înţelegere era mai bună şi anume, legământul harului -oferta lui Cristos ca să ne ierte păcatele noastre şi să ne aducă la Dumnezeu prin moartea sa sacrificială. Această înţelegere este nouă în extindere – merge de la Israle şi Iuda către toate neamurile. Este nouă în aplicare, deoarece ea este scrisă în inimile şi minţile noastre. Ea oferă o nouă cale spre iertare, nu prin sacrificarea animalelor, ci prin credinţă. Ai intrat în această nouă înţelegere şi ai început să umbli pe calea cea mai bună?

8:10, 11 Sub noul legământ al lui Dumnezeu, legea lui Dumnezeu este înăuntrul nostru. Duhul Sfânt ne aminteşte cuvintele lui Cristos, stârnirea consecinţelor, influenţarea motivaţiilor şi dorinţelor noastre şi dorinţa de a asculta.

 

Evrei 7 March 14, 2011

Filed under: Dailies,Evrei — DevotionTime @ 12:43 am
Tags: , , , , , , ,

7:1 Melhisedec înseamnă „împăratul dreptăţii“ şi Salem înseamnă „pace“.

7:2 Scriitorul cărţii Evrei a folosit această istorisire ca să ne arate că există cineva mai mare decât Avraam, tatăl naţiunii evreilor, şi Levi (descendentul lui Avraam). Totuşi, preoţia ebraică (formată din descendenţii lui Levi) a fost inferioară preoţiei lui Melhisedec (un model al preoţiei lui Cristos).

7:3-10 Melhisedec a fost un preot al Dumnezeu celui Preaînalt. El era preot pentru totdeauna (Psalmul 110:4) deoarece preoţia sa nu a fost notată de la început până la final – el a fost preot al lui Dumnezeu în Salem (Ierusalim) cu mult timp înaintea naţiunii lui Israel şi înainte ca să înceapă sistemul levitic.

7:11-16 Rolul de Mare Preot al lui Cristos a fost superior oricărui preot al lui Levi, deoarece Mesia a fost preotul de cel mai mare rang (Psalmul 110:4). Jertfele animale se repetau şi ofereau doar iertare temporară; jertfa lui Cristos a fost oferită o dată şi oferă iertare totală şi permanentă. Sub noul legământ, preoţia leviţilor a fost anulată în favoarea rolului lui Cristos ca Mare Preot.

7:18, 19 Legea nu a fost proiectată să salveze oameni, ci să descopere păcatul (vezi Romani 3:20; 5:20) şi să arate spre Cristos (vezi Galateni 3:4, 25). Mântuirea vine prin Cristos, a cărui sacrificiu aduce iertare pentru păcatele noastre.

7:22-24 Acest nou aranjament este de asemenea numit noul legământ sau noul testament. Este nou deoarece ne permite să mergem direct la Dumnezeu prin Cristos, fără să ne mai bazăm pe jertfele animale şi preoţii să asigure iertarea lui Dumnezeu. Acest nou legământ este mai bun deoarece, în timp ce preoţii mor, Cristos trăieşte pentru totdeauna. Preoţii şi jertfele nu pot salva oameni, ci doar Cristos mântuieşte cu adevărat.

7:25 Ce înseamnă că Isus este capabil să ne mântuiască definitiv? Nimeni altcineva nu poate adăuga la ceea ce face Isus ca să ne salveze; păcatele din trecut, prezent şi viitor sunt toate iertate şi Isus este cu Tatăl ca un semn că păcatele noastre sunt iertate. Dacă eşti creştin, aminteşte-ţi că Cristos a plătit preţul pentru păcatele tale o dată pentru toate. (Vezi de asemenea 9:25, 26.)

7:25 Ca şi Mare Preot al nostru, Cristos este apărătorul nostru, mijlocitorul nostru înaintea lui Dumnezeu. Marele Preot al Vechiului Testament a venit înaintea lui Dumnezeu o dată pe an ca să invoce iertare pentru păcatele naţiunii; Cristos face intervenţii continue înaintea lui Dumnezeu pentru noi. Prezenţa lui Cristos în cer cu Tatăl ne asigură că păcatele noastre au fost plătite şi iertate (vezi Romani 8:33, 34; Evrei 2:17, 18; 4:15, 16).

7:25 În vremurile Vechiului Testament când animalele erau sacrificate, ele erau tăiate în bucăţi, unele părţi spălate, grăsimea ars, sângele stropit şi carnea era fiartă. Sângele cerea ispăşire pentru păcate, şi Dumnezeu accepta sângele animalelor ca să acopere păcatele oamenilor (Levitic 17:11). Deoarece sistemul jertfelor, israeliţii în general ştiau că păcatul costa şi că ei însuşi erau păcătoşi. O problemă cu lumea astăzi este că majoritatea oamenilor nu realizează cât de costisitor a fost pentru Cristos să câştige iertarea noastră – L-a costat propriul sânge (1 Petru 1:18, 19).

7:27 Deoarece Isus a murit o dată pentru totdeauna, El a încheiat toate sacrificiile. El a iertat păcatele – trecute, prezente şi viitoare. Evreii nu aveau nevoie să se întoarcă înapoi la vechiul sistem deoarece Cristos, jertfa perfectă, a încheiat lucrarea de răscumpărare. Nu ai nevoie să cauţi altă cale de iertare a păcatelor – Cristos este jertfa finală pentru tine.

7:28 Aceste versete ajută să explice de ce Isus a murit. În timp ce înţelegem mai bine sistemul jertfelor evreilor, vedem că moartea lu Isus a slujit ca un legământ perfect pentru păcatele noastre. Moartea sa ne aduce viaţă veşnică. Cât de cruzi, cât de reci, cât de încăpăţânaţi sunt acei care refuză să accepte această moarte, cel mai mare cadou al lui Dumnezeu.