DevotionTime

Psalmul 44 March 23, 2011

Filed under: Dailies,Psalmi — DevotionTime @ 6:37 pm
Tags: , , , , ,

44:1 Acest psalm se poate să se fi cântat la ocazii ca cea din 2 Cronici 20:18, 19 unde credinciosul împărat Iosafat era înconjurat de dușmani și leviții au cântat Domnului înainte de luptă.

44:1-3 „Izgonând neamurile păgâne din țară“ se referă la ocuparea țării Canaan (Țara Promisă) descrisă în cartea Iosua. Dumnezeu a oferit țara lui Israel și ei au intrat în ea și au izgonit pe cei care erau răi și determinați să se opună lui Dumnezeu. Israel era stabilit să stea în țară și să fie o mărturie a puterii și dragostei lui Dumnezeu pentru lume. Înconjurat de vrăjmași, psalmistul își amintește ceea ce Dumnezeu făcuse pentru poporul Lui și i-a acceptat inima. Noi putem avea aceeași încredere în Dumnezeu când ne simțim atacați.

44:22 Israel a învins în ciuda credinței lor (44:17) și a ascultării (44:18) de Dumnezeu. Psalmistul nu poate înțelege de ce Dumnezeu permite să se întâmple acest lucru, dar el nu renunță la speranța descoperirii răspunsului (44:17-22). Deși el simte că suferința lui este nemeritată, el destăinuie adevăratul motiv pentru suferință în acest verset. El suferea din cauză că l-a slujit pe Dumnezeu. Pavel a citat plângerea psalmistului (Roamni 8:36) ca să arate că trebuie să fim întotdeauna gata să facem față morții pentru cauza lui Cristos. Astfel, suferința noastră se poate să nu fie o pedeapsă, ci o cicatrice din bătălie care să ne demonstreze loialitatea.

44:22-26 Scriitorul cere lui Dumnezeu să-și salveze poporul prin dragostea Sa constantă – ei „sunt ca și oile care așteaptă tăierea“. Nimic nu ne poate separa de dragostea lui Dumnezeu, nici chiar moartea (Romani 8:36-39). Când ți-e teamă pentru viața ta, cere-i lui Dumnezeu salvare și amintește-ți că nici chiar moartea fizică nu te pot separa de El.

44:23-25 Cuvintele psalmistului sugerează că el nu crede că Dumnezeu l-a părăsit; în schimb, el insista ca Dumnezeu să se grăbească să-l ajute, îngrijorându-se de ce Dumnezeu părea că doarme. O paralele din Noul Testament este în Marcu 4:35-41, unde Isus adoarme în barcă în timpul furtunii. Nu înseamnă că Isus nu era preocupat, ci că El avea o lecție să-i învețe pe ucenicii Săi.

Advertisements
 

Proverbe 4-5 February 10, 2011

Filed under: Dailies,Proverbe — DevotionTime @ 3:42 pm
Tags: , , , ,

4:3, 4 Cea mai mare responsabilitte a părinţilor este să încurajeze copiii să fie înţelepţi. Aici Solomon ne spune cum tatăl său, David, l-a încurajat să caute înţelepciunea (vezi 1 Împăraţi 2 şi 1 Cronici 28 pentru întreaga încurajare a lui David pentru fiul său). Această încurajare se poate să-l fi făcut pe Solomon să-i cerea lui Dumnezeu înţelepciune mai presus de orice (1 Împăraţi 3:9). Înţelepciunea poate fi transmisă de la părinţi la copii, de la o generaţie la alta. În cele din urmă, bineînţeles, toată înţelepciunea vine de la Dumnezeu. Părinţii pot doar să-i îndemne pe copiii lor să se întoarcă la El pentru înţelepciune. Dacă părinţii tăi niciodată nu te-au învăţat această cale, Cuvântul lui Dumnezeu poate funcţiona ca un tată iubitor şi plin de compasiune pentru tine. Poţi învăţa din Scriptură şi apoi începe un nou lanţ al înţelepciunii atunci când îţi vei creşte proprii copii.

4:7 David l-a învăţat pe Solomon ca tânăr băiat să caute înţelepciunea, a fost cel mai important lucru pe care l-a putut face. Solomon a învăţat bine această lecţie. Când Dumnezeu a apărut la noul împărat ca să-i acorde orice cerere, Solomon a ales înţelepciunea mai presus de orice (1 Împăraţi 3:9). De asemenea, noi trebuie să face din înţelepciunea lui Dumnezeu prima noastră alegere. Nu trebuie să aşteptăm ca Dumnezeu să apară la noi. Noi putem să-i cerem astăzi cu curaj înţelepciunea în rugăciune.

4:23-27 Nenorocirile noastre – sentimentele noastre de iubire şi dorinţă – determină o măsură mare a felului cum să trăim, deoarece noi întotdeauna găsim timp să facem ceea ce ne place. Solomon ne spune să ne apărăm de nenorocirile noastre, asigurându-ne că ne concentrăm pe acele dorinţe care ne ţin pe calea cea bună. Fii sigur că nenorocirile tale te împing în direcţia corectă. Pune graniţe dorinţelor tale: nu mergi după tot ceea ce vezi. Priveşte drept înainte: ţine-ţi ochii fixaţi asupra scopului tău.

5:13 Când ispita apare, este prea târziu să ceri sfat. Când dorinţa este pe deplin stimulată, oamenii nu vor sfaturi – ei vor satisfacţie. Cel mai bun timp ca să înveţi daunele şi prostiile de a merge după prostituate este cu mult înainte ca ispita să vină. Rezistenţa este uşoară dacă decizia a fost luată deja.

5:15 „Bea apă din fântâna ta“ este o imagine a fidelităţii în căsătorie. În ţările deşerte, apa este preţioasă, şi o fântână este cea mai bună posesiune a unei familii. În vremea Vechiului Testament, era considerată o crimă să furi apă din fântâna altcuiva, aşa cum era o crimă să ai relaţii sexuale cu soţia altui bărbat.

5:18-20 Dumnezeu nu a intenţionat fidelitatea în căsătorie ca să fie plictiseală, lipsită de viaţă, lipsită de plăcere şi monoton. Sexul este un cadou pe care Dumnezeu îl oferă oamenilor căsătoriţi pentru bucurie reciprocă. Adevărata bucurie vine atunci când noi decidem să găsim plăcere în relaţia pe care ne-a dat-o sau ne-o va da Dumnezeu şi să ne determinăm pe noi înşine să fim plăcuţi pentru acel pe care ni-l oferă Dumnezeu să-l iubim.