DevotionTime

Eclesiastul 7-8 March 24, 2011

7:1-4 Acestea par să contrarieze sfatul precedent al lui Solomon cu privire la mâncare, băutură și a fi vesel – să ne bucurăm de ceea ce ne-a dat Dumnezeu. Noi ne bucurăm de ceea ce avem atunci când putem, dar realizăm că nenorocirea își face apariția. Nenorocirea ne amintește că viața este scurtă, ne învață să trăim înțelept și perfecționează caracterul nostru. Creștinismul și iudaism văd valoare în suferință și durere. Religiile răsăritene încearcă să scape de ea, grecii și romanii o disprețuiesc, dar creștinii și iudeii o văd ca un foc care curăță. Mulți suntem de acord că învățăm mai multe despre Dumnezeu din vremurile dificile decât din vremurile fericite. Încerci să eviți suferința și durerea cu orice preț? Privește durerea și încercarea ca oportunități mari ca să înveți despre Dumnezeu.

7:2, 4 Mulți oameni evită să se gândească la moarte, refuză să-i facă față și ezită să participe la funerarii. Solomon nu ne încurajează să gândim morbid, dar știe că este de ajutor uneori să ne gândim la moarte. Acest lucru ne amintește că există încă vreme pentru schimbare, timp ca să examinăm direcția vieților noastre și timp ca să ne mărturisim păcatele și să găsim iertare de la Dumnezeu. Deoarece fiecare va mori cândva, este de înțeles să-ți planifici dinainte să experimentezi mila lui Dumnezeu mai degrabă decât dreptatea Sa.

7:5, 6 Ți s-a făcut vreodată un compliment știind că nu este potrivit și numai o încercare să te flateze? Unii oameni ar dori mai degrabă să se simtă bine decât să știe adevărul. Complimentele plăcute adesea sunt evaluate mai mult ca informații utile (Proverbe 27:6). Solomon ne amintește că este mult mai bine să ne confruntăm cu criticismul sincer decât să ne tăvălim în complimente prostești.

7:8, 9 Ca să finalizezi ceea ce ai început este nevoie de muncă grea, călăuzire înțeleaptă și auto-disciplină. Oricine cu viziune poate începe un proiect mare. Dar viziunea fără înțelepciune adesea duce la proiecte și scopuri nefinalizate.

7:23-25 Solomon, cel mai înțelept om din lume, ne mărturisește cât de dificil este să acționezi și să gândești înțelept. El pune accentul că indiferent de cât de multe știi, întotdeauna există mistere pe care nu le vom înțelege niciodată. Așa că gândindu-te că ai destulă înțelepciune este un semn sigur că nu ai.

8:1 Înțelepciunea este abilitatea să vezi viața din perspectiva lui Dumnezeu și apoi să știi cea mai bună cale a acțiunii pe care o faci. Mulți suntem de acord că înțelepciunea este o calitate valoroasă, dar cum putem să o dobândim? În Proverbe 9:10, noi învățăm că putem începe să găsim înțelepciune prin reverență și teamă de Dumnezeu. Totuși, înțelepciunea este un rezultat al cunoașterii și încrederii în Dumnezeu, nu o cale de a-L găsi pe Dumnezeu. Știindu-L pe Dumnezeu, ne va determina să înțelegem și să împărtășim această cunoaștere cu alții.

8:11 Dacă Dumnezeu nu ne pedepsește imediat, nu trebuie să presupunem că Lui nu-i pasă sau că păcatul nu are consecințe. Cât de ușor este să păcătuiești când nu simți o dată consecințele. Când un copil face ceva greșit și nu este descoperit, cât de ușor va fi pentru el să facă din nou. Dar Dumnezeu știe orice rău pe care îl comitem, și într-o zi va trebui să răspundem pentru tot ceea ce am făcut (12:14).

8:12-14 Prezentarea lui Solomon, deși pesimistă, totuși ne arată că viața este în cele din urmă mai bună cu Dumnezeu. Prezența Lui nu ne ferește de toate problemele, ci ne garantează că vom avea puterea Lui atunci când ne vom întâlni cu nenorocirea. Atât destinul nostru veșnic, cât și încercările noastre prezente sunt în mâinile lui.

8:16, 17 Chiar dacă el a avut acces la toată înțelepciunea lumii, cel mai înțelept om va cunoaște foarte puțin. Există întotdeauna mai multe întrebări decât răspunsuri în viață. Permiți faptului că nu știi totul despre viitor să distrugă bucuria pe care Dumnezeu vrea să ne dea astăzi?

Advertisements
 

Iov 39-40 February 4, 2011

Filed under: Dailies,Iov — DevotionTime @ 3:07 pm
Tags: , , ,

39:1 Dumnezeu l-a întrebat pe Iov câteva întrebări importante despre împărăţia animalelor pentru a demonstra cât de limitată este într-adevăr cunoştinţa lui Iov. Dumnezeu nu a căutat răspunsuri pentru Iov. În schimb, El l-a făcut pe Iov să recunoască şi să se supună puterii şi suveranităţii lui Dumnezeu. Doar apoi el va fi capabil să audă ceea ce Dumnezeu are cu adevărat de spus.

40:1-6 În timpul suferinței lui, Iov dorea să aibe oportunitatea să pledeze pentru inocenţa lui înaintea lui Dumnezeu. Acum Dumnezeu a apărut înaintea lui Iov şi i-a oferit această oportunitate. Dar Iov a hotărât să rămână tăcut deoarece acest lucru nu mai era necesar pentru el ca să vorbească. Dumnezeu i-a arătat lui Iov că el nu are nici abilitatea de a-L judeca pe Dumnezeu care a creat universul, nici dreptul să întrebe de ce, ca o limitare a fiinţei umane. Acţiunile lui Dumnezeu nu depind de ale noastre. El va face ceea ce crede El să ştie că e cel mai bine, indiferent de ceea ce gândim noi că este corect. Totuşi este important să notăm că Dumnezeu a venit la Iov, demonstrându-şi dragostea şi purtarea de grijă pentru el.

40:2-5 Cum argumentezi cu Dumnezeul Atotputernic? Cei răspunsuri atunci când lucrurile nu decurg aşa cum ne aşteptăm, când pierzi un loc de muncă, cineva apropiat ţie este bolnav sau moare, finanţele sunt puţine sau schimbări neaşteptate se petrec? Următoarea dată când eşti tentat să te plângi înaintea lui Dumnezeu, ia în considerare cât de mult te iubeşte şi aminteşte-ţi reacţia lui Iov când el a avut ocazia să vorbească. Eşti mai rău decât Iov sau mai neprihănit decât el? Oferă-i lui Dumnezeu şansa să dezvăluie scopurile Sale măreţe pentru tine, dar aminteşte-ţi că ele s-ar putea să nu se desfăşoare după cursul vieţii tale şi nu la orice moment.

 

Iov 23-24 January 26, 2011

23:1-24:25 Iov îşi continuă interogatoriul, spunând că această suferinţă ar fi mult mai agreabilă dacă doar ar şti de ce se întâmplă. Dacă exista un păcat pentru care ar trebui să se pocăiască, ar fi făcut acest lucru. El ştia despre cei răi şi faptul că ei vor fi pedepsiţi; el ştia că Dumnezeu îl putea justifica dacă El ar alege astfel. În toate exemplele sale despre cei răi din lume, dorinţa sa imperativă era ca Dumnezeu să-i cureţe numele, să-i dovedească neprihănirea şi să explice de ce el a fost ales să primească toate aceste calamităţi. Iov a încercat să-i facă pe prieteni să vadă că întrebările despre Dumnezeu, viaţă şi dreptate nu sunt aşa de simple cum au presupus ei.

23:9 Acest verset poat fi tradus: „Când mă uit la stânga sau la dreapta (nord sau sud), nu-L pot găsi pe Dumnezeu“. Iov nu a spus că Dumnezeu locuieşte doar într-un loc, dar că El pare să-l evite pe Iov. Totuşi, în 23:10, el îşi exprimă încrederea că Dumnezeu ştia fiecare detaliu despre situaţia lui şi va veni să-l izbăvească.

23:10 În Iov 22, Elifaz a încercat să-l condamne pe Iov identificând vreun păcat ascuns pe care el s-ar putea să-l fi comis. Totdeauna noi suntem susceptibili a ascunde păcat în vieţile noastre, păcat despre care nici noi nu ştim măcar, în special când standardele lui Dumnezeu sunt aşa de înalte şi performanţele noastre atât de imperfecte. Totuşi, dacă suntem credincioşi adevăraţi, toate păcatele sunt iertate datorită a ceea ce a făcut Cristos pe cruce în numele nostru (Romani 5:1; 8:1). De asemenea, Biblia ne învaţă că chiar dacă mintea noastră ar putea să ne condamne, Dumnezeu este mai măreţ decât mintea noastră (1 Ioan 3:17-24). Iertarea şi curăţarea Sa sunt suficiente; ele anulează îndoielile sâcâitoare ale minţii noastre. Duhul Sfânt în noi este dovada că noi suntem inocenţi în ochii lui Dumnezeu chiar dacă noi s-ar putea să ne simţim vinovaţi. Dacă noi, ca şi Iov, Îl căutăm cu adevărat pe Dumnezeu, puteam sta în picioare în faţa acuzaţiilor celorlaţi la fel ca şi împotriva propriilor îndoieli sâcâietoare. Dacă Dumnezeu ne-a iertat şi ne-a acceptat, noi suntem într-adevăr iertaţi.

23:14 Iov a ezitat înainte şi înapoi, prima dată proclamând loialitate lui Dumnezeu şi apoi numindu-L pe Dumnezeu vrăjmaşul său. Cuvintele prietenilor lui şi propriile suspiciuni subminează încrederea lui în Dumnezeu. Când încercarea vine, este natural să dăm vina pe Dumnezeu şi să gândim că suferinţa noastră trebuie să fie pedepsire divină. Dar noi nu trebuie să presupunem că Dumnezeu este ostil cu noi. Scopurile Lui sunt mai adânci decât abilitatea noastră de a înţelege tot ce se întâmplă cu adevărat. În timp ce acest lucru sună ca un răspuns potrivit, este acelaşi răspuns pe care l-a dat Dumnezeu lui Iov în capitolele 38-41. Noi nu ar trebuie să cerem să ştim de ce anumite calamităţi ni se întâmplă. Adesea noi nu putem sau nu înseamnă că ştim până mai târziu.

24:18-21 Brusc Iov pare să argumenteze de partea prietenilor lui. Din acest motiv, unii comentatori cred că unul dintre prietenii lui Iov au spus aceste cuvinte. Dar noi nu trebuie să ne aşteptăm ca Iov să prezinte un argument unificat. El a fost confuz. El nu a argumentat că Dumnezeu răsplăteşte pe cei răi şi pedepseşte pe cei neprihăniţi; el pur şi simplu afirmă că în cazul lui, un om neprihpănit suferă.